Ce este Restaking-ul Crypto și Cum Deblochează Eficiența Capitalului Dincolo de Staking?

  • Intermediar
  • 5 minute
  • Publicat pe 2025-08-20
  • Ultima actualizare: 2025-10-16
 
Staking-ul a devenit una dintre cele mai populare modalități de a genera venit pasiv în crypto. Începând cu jumătatea anului 2025, Ethereum singur are peste 37 de milioane de ETH stakați, reprezentând aproape 30% din oferta sa, cu randamente anuale între 4–5% APY. Solana și alte blockchain-uri Proof-of-Stake (PoS) înregistrează tendințe similare, oferind 5–7% APY participanților. Începând cu august 2025, sub-sectorul de restaking al pieței DeFi înregistrează o valoare totală blocată (TVL) de aproape 27,5 miliarde de dolari.
 
Dar staking-ul tradițional are o problemă: ineficiența capitalului. Odată ce token-urile sunt stakate, ele sunt blocate și nu pot fi utilizate în altă parte. Aici intervine restaking-ul. Acesta duce ideea de staking mai departe, permițând acelorași token-uri să securizeze simultan mai multe protocoale, sporind atât eficiența capitalului, cât și recompensele potențiale. Începând cu august 2025, CoinGecko listează aproximativ 70 de token-uri de restaking pe platforma sa, cu o capitalizare de piață combinată de peste 21,3 miliarde de dolari.
 
În acest ghid, vei învăța ce este restaking-ul crypto, cum funcționează în creșterea eficienței capitalului și a recompenselor, și de ce este important în 2025.

Ce este Restaking-ul în Crypto?

Restaking-ul este o modalitate de a-ți reutiliza cripto-ul stakat pentru a câștiga recompense suplimentare. În mod normal, atunci când stakezi monede precum Ethereum (ETH) sau Solana (SOL), token-urile tale sunt blocate și securizează doar blockchain-ul principal. Cu restaking-ul, aceleași token-uri, sau versiunile lor lichide precum stETH de la Lido, pot fi, de asemenea, angajate pentru a securiza alte rețele și aplicații descentralizate, fără a fi nevoie să le unstakezi mai întâi.
 
Gândește-te la asta ca la a-ți pune banii la treabă în două locuri simultan. Token-urile tale continuă să câștige randamentul de bază din staking pe blockchain-ul principal (aproximativ 4% APY pe ETH sau 6% pe SOL) în timp ce sunt, de asemenea, reutilizate pentru a securiza Servicii Validate Activ (AVS-uri), cum ar fi serviciile de disponibilitate a datelor de la EigenLayer, validatorii Solana de la Jito, sau bridge-uri cross-chain precum Hyperlane. Această „dublă funcție” poate crește randamentele; de exemplu, stakerii Ethereum pot câștiga ~4% APY doar din staking și potențial un extra 1–3% APY din recompensele de restaking, în funcție de AVS-urile pe care le susțin.
 
Pe scurt, restaking-ul îmbunătățește atât recompensele, cât și eficiența capitalului, dar necesită o selecție atentă a AVS-urilor și o înțelegere clară a riscurilor de slashing care vin odată cu securizarea mai multor protocoale.

Cum Funcționează Restaking-ul Crypto?

 
Restaking-ul se bazează pe procesul normal de staking și adaugă un strat suplimentar de recompense. Iată o defalcare pas cu pas:
 
1. Staking de Bază – Mai întâi stakezi token-uri pe o rețea Proof-of-Stake (PoS). De exemplu, staking-ul ETH pe Ethereum generează aproximativ 4% APY, în timp ce staking-ul SOL pe Solana generează 5–7% APY. Aceste recompense provin din contribuția la securizarea blockchain-ului.
 
2. Stratul de Restaking – În loc să lași acele token-uri stakate să stea inactive, le angajezi din nou - direct sau printr-un token de staking lichid (LST) precum stETH, într-un protocol de restaking cum ar fi EigenLayer (Ethereum) sau Jito (Solana). Aceste platforme permit activelor tale stakate să susțină servicii suplimentare.
 
3. Securitate Partajată – Protocolul de restaking permite noilor proiecte să „închirieze” securitate de la rețelele de validatori existente. În loc să-și construiască propriul set de validatori de la zero, ceea ce este costisitor și lent, protocoale precum straturile de date, oracolele și bridge-urile pot accesa securitatea validatorilor Ethereum sau Solana.
 
4. Recompense Suplimentare – În schimb, aceste protocoale îți plătesc o compensație suplimentară. Randamentul exact depinde de cerere, risc și protocolul pe care îl securizezi.

Cum Funcționează Restaking-ul: Un Exemplu

Staking-ul ETH singur generează aproximativ 4% APY, dar adăugarea restaking-ului EigenLayer poate crește randamentele la 5–7% APY prin securizarea serviciilor suplimentare. Dacă utilizezi restaking lichid cu stETH, poți primi, de asemenea, un Token de Restaking Lichid (LRT) precum ezETH, care poate fi implementat în DeFi pentru împrumuturi sau tranzacționare, deblocând un strat suplimentar de randament dincolo de recompensele standard de staking.
 
Mai simplu spus, restaking-ul înseamnă că token-urile tale nu doar „dorm” în timp ce sunt stakate. Ele continuă să securizeze blockchain-ul principal, în timp ce lucrează suplimentar pentru a susține alte protocoale, sporind potențial randamentele tale generale.

Cum Diferă Restaking-ul de Staking și Liquid Staking?

Restaking-ul este diferit de staking-ul tradițional deoarece îți permite să reutilizezi activele deja stakate în loc să le blochezi într-o singură rețea. Cu staking-ul, securizezi un singur blockchain, cum ar fi Ethereum, care oferă aproximativ 4% APY, iar token-urile tale rămân blocate și inactive în altă parte. Cu liquid staking-ul, câștigi în continuare recompense din staking, dar primești și un token de staking lichid (LST), cum ar fi stETH, care poate fi tranzacționat sau utilizat în aplicații DeFi. Acest lucru sporește lichiditatea și eficiența capitalului, dar introduce riscuri legate de contractele inteligente și depegging.
 
 
 
Restaking-ul merge un pas mai departe, permițându-ți să angajezi aceleași token-uri (sau LST-uri) în protocoale suplimentare, punând efectiv cripto-ul tău la treabă în mai multe locuri simultan. De exemplu, stakerii de ETH pot face restaking pe EigenLayer și pot câștiga un extra 1–3% APY pe lângă randamentul lor de bază din staking. Acest lucru face restaking-ul mai recompensator, dar și mai riscant, deoarece îți asumi penalități de slashing compuse și depinzi de securitatea atât a lanțului de bază, cât și a protocoalelor restakate. Pe scurt: staking-ul plătește o dată, liquid staking-ul plătește de două ori (staking + DeFi), iar restaking-ul poate plăti de trei ori (staking + restaking + DeFi), dar cu straturi mai mari de risc.
 
În termeni simpli:
 
• Staking = Câștigi un set de recompense, token-uri blocate.
 
• Liquid Staking = Câștigi recompense + menții token-urile lichide în DeFi.
 
• Restaking = Câștigi recompense de două ori, dar cu riscuri mai mari.

Ce este Liquid Restaking-ul?

Liquid restaking-ul este o strategie avansată care îți permite să-ți menții activele stakate funcționând în mai multe moduri simultan. În primul rând, stakezi token-uri precum ETH printr-un furnizor de liquid staking cum ar fi Lido sau Rocket Pool și primești un Token de Staking Lichid (LST) precum stETH. În loc să deții pasiv acel LST, îl poți depune într-un protocol de restaking cum ar fi EigenLayer, Renzo sau Ether.fi, care apoi îți emite un Token de Restaking Lichid (LRT) precum ezETH. Acest LRT reprezintă poziția ta stakată și restakată și poate fi încă utilizat în întregul ecosistem DeFi.
 
În practică, acest lucru înseamnă că poți câștiga trei straturi de recompense: randamentul de bază din staking (aproximativ 4% APY pe ETH), recompense suplimentare din restaking (de obicei 1–3% APY în funcție de protocol), și randament DeFi suplimentar (de exemplu, depunerea ezETH în Curve sau Aave pentru a câștiga încă 1–2%). Pentru începători, liquid restaking-ul este atractiv deoarece nu este nevoie să rulezi software de validator; este la fel de simplu ca mutarea token-urilor printr-un protocol suportat. Compromisul este complexitatea și riscul mai mare: depinzi de mai multe platforme (staking, restaking și DeFi), ceea ce înseamnă o expunere mai mare la contracte inteligente și potențialul de pierderi dacă oricare strat eșuează.

Care Sunt Beneficiile Restaking-ului?

 
Beneficiile restaking-ului pentru afaceri | Sursa: Oodles.io
 
Restaking-ul câștigă popularitate deoarece nu doar sporește randamentele pentru investitori, ci și consolidează securitatea și eficiența noilor proiecte blockchain. Iată principalele avantaje:
 
1. Randamente Mai Mari: Staking-ul ETH singur oferă aproximativ 4% APY, dar restaking-ul poate adăuga încă 1–4% în funcție de protocoalele pe care le securizezi. Cu liquid restaking, recompensele se pot acumula și mai mult prin utilizarea LRT-urilor în DeFi, împingând uneori randamentele peste 7–8% APY.
 
2. Eficiența Capitalului: În loc să cumperi mai multe token-uri, reutilizezi aceleași active stakate pentru a genera multiple fluxuri de venit. Acest lucru face ca cripto-ul tău să lucreze mai intens fără a necesita investiții suplimentare.
 
3. Securitate pentru Protocoale Noi: Restaking-ul ajută proiectele emergente precum oracolele, straturile de date și bridge-urile, permițându-le să „închirieze” securitatea validatorilor în loc să-și construiască propriile de la zero. De exemplu, EigenLayer a depășit deja 19 miliarde de dolari în TVL și 4,6 milioane de ETH restakați în 2025, arătând cât de puternic poate fi acest model.
 
4. Flexibilitate cu Liquid Restaking: Dacă utilizezi liquid restaking, vei primi LRT-uri care pot fi tranzacționate, reutilizate sau folosite în DeFi oricând dorești. Acest lucru îți oferă mai multă lichiditate comparativ cu staking-ul tradițional, unde fondurile sunt de obicei blocate.

Cum să Începi cu Restaking-ul: Un Ghid pentru Începători

Dacă ești nou în restaking, primul pas este să cumperi cripto-ul pe care vrei să-l stakezi, cum ar fi ETH sau SOL, pe un exchange de încredere precum BingX și să-ți alimentezi portofelul crypto. Odată ce deții token-urile, poți începe prin a le staka pe blockchain-ul lor de bază (Ethereum, Solana, etc.) pentru a câștiga randamentul standard (aproximativ 4% APY pentru ETH și 5–7% APY pentru SOL).
 
De aici, ai două opțiuni principale:
 
1. Dacă ești confortabil să rulezi propriul nod de validator, poți explora restaking-ul nativ direct pe protocoale precum EigenLayer (Ethereum) sau Jito (Solana).
 
2. Pentru majoritatea începătorilor, însă, calea mai simplă este liquid restaking-ul. Cu această metodă, stakezi prin furnizori precum Lido pentru a primi un Token de Staking Lichid (LST) cum ar fi stETH, apoi îl depui într-un protocol de restaking precum EigenLayer, Renzo sau Ether.fi. În schimb, vei primi un Token de Restaking Lichid (LRT) precum ezETH, care poate fi utilizat în DeFi pentru împrumuturi, farming de lichiditate sau tranzacționare, acumulând recompense pe mai multe straturi.

Sfaturi Practice pentru Începători

Ca începător, este cel mai bine să începi cu sume mici cu opțiuni de liquid staking precum stETH sau mSOL înainte de a trece la restaking. Concentrează-te pe platforme reputate precum EigenLayer, Jito sau Renzo, verificând întotdeauna TVL-ul și istoricul auditurilor, și diversifică-ți activele în loc să le angajezi pe toate într-un singur protocol. Reține că, deși restaking-ul poate adăuga un extra 2–3% APY, crește și riscurile de slashing, așa că prioritizează flexibilitatea cu Token-urile de Restaking Lichid (LRT-uri) care pot fi tranzacționate sau reutilizate atunci când este necesar.

Are Restaking-ul Crypto Riscuri?

Deși restaking-ul pare atractiv, vine cu o complexitate și un risc sporit:
 
1. Slashing Compus: Dacă oricare protocol pe care îl securizezi încalcă regulile, riști să pierzi o parte din token-urile tale stakate.
 
2. Risc Sistemic: Multiple protocoale se bazează pe aceeași garanție; eșecul într-unul ar putea declanșa pierderi în cascadă (similar cu „reipotecarea” crizei financiare din 2008).
 
3. Vulnerabilități ale Contractelor Inteligente: Fiecare protocol suplimentar adaugă risc. Bug-urile sau exploatările ar putea duce la pierderea fondurilor.
 
4. Centralizarea Validatorilor: Randamentele mai mari pot împinge utilizatorii către câțiva operatori mari, reducând descentralizarea.
 
Sfat Pro: Restaking-ul este mai potrivit pentru utilizatorii avansați familiarizați cu riscurile DeFi, mai degrabă decât pentru începătorii absoluți.

Gânduri Finale

Restaking-ul reprezintă următoarea frontieră în inovația staking-ului. Permițând acelorași token-uri să securizeze mai multe protocoale, maximizează eficiența capitalului și deschide noi fluxuri de venit pentru investitori. Cu EigenLayer și platforme similare care gestionează miliarde în active restakate, este clar că acest model remodelează peisajul DeFi.
 
Dar reține: cu recompense mai mari vin și riscuri mai mari. Slashing-ul compus, vulnerabilitățile sistemice și riscurile contractelor inteligente înseamnă că restaking-ul nu este lipsit de riscuri. Începătorii ar putea dori să înceapă cu liquid staking înainte de a explora restaking-ul.
 
Dacă dorești să-ți amplifici recompensele din staking și ești confortabil cu gestionarea riscurilor DeFi, restaking-ul ar putea fi o strategie puternică. Fă-ți propria diligență, diversifică și nu risca niciodată mai mult decât îți poți permite să pierzi.

Lecturi Recomandate