Geopolitics

Brookfield a anunțat că a atras aproximativ US$2billion la prima închidere a fondului său de private equity pentru Orientul Mijlociu, BMEP, cu Public Investment Fund (PIF) din Arabia Saudită drept investitor-ancoră. În paralel, compania s-a alăturat Blackstone și KKR într-un consorțiu care cumpără, printr-un acord de tip lease and leaseback de US$16billion, drepturi de leasing pentru toate cele 13 conducte ale Kuwait Oil Company, ceea ce aduce Kuweitului US$7.85billion ca încasare inițială. Textul menționează că atacul Iranului asupra complexului LNG Ras Laffan din Qatar a fost un eveniment anterior și că actualul conflict nu a înregistrat o nouă escaladare, în timp ce activitatea investițională în regiune continuă.

Autoritățile iraniene au recunoscut că o rețea de companii și intermediari folosită pentru a încasa venituri din petrol în afara sistemului bancar a pierdut controlul asupra unor sume de ordinul miliardelor, după ce o parte dintre cei implicați au fugit din țară. Șeful Organizației de Inspecție a Statului, Zabihollah Khodaeian, a declarat că un singur intermediar nu a mai returnat $200 million înainte de a dispărea. Iranul a deschis 59 de dosare penale împotriva managerilor acestor companii, iar procurorii au cerut emiterea unor Red Notices Interpol pentru 15 persoane, potrivit presei iraniene. Dezvăluirile readuc în prim-plan fragilitatea mecanismului creat pentru a ocoli sancțiunile și a transfera încasările prin conturi din țări precum UAE, Turkey și Oman.

Pauza în loviturile aeriene dintre SUA și Iran a coincis cu o extindere a tensiunilor în regiune, după ce rebelii Houthi au atacat un petrolier saudit în Marea Roșie și au amenințat cu blocarea strâmtorii Bab al-Mandab. Traficul de nave comerciale prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut brusc în weekend la mai puțin de 10 nave, față de peste 100 pe zi înainte de război, iar rafinăria Jizan din Arabia Saudită ar fi fost vizată. Țițeiul Brent și WTI au scăzut cu peste 6% într-o singură zi, semnalând o perturbare efectivă a principalelor coridoare energetice. Deși futures pe principalii indici bursieri americani au urcat, riscul pentru oferta de petrol a trecut de la o pauză tactică la perspectiva unor întreruperi structurale.

China va interzice Japoniei, din ianuarie 2026, exporturile de bunuri cu dublă utilizare precum pământurile rare și magneții permanenți, iar în iunie a inclus 80 de companii japoneze pe liste de restricții. Măsura a întrerupt în practică lanțul de aprovizionare al Japoniei cu minerale critice, iar estimările Daiwa Institute indică faptul că o perturbare de un an ar putea reduce PIB-ul real cu 1,3%, adică aproximativ 7 trilioane yeni. Deși Tokyo și-a diversificat de mult sursele de minereu, separarea și pregătirea materialelor pentru magneți rămân puternic dependente de China. Interdicția lovește tocmai segmentul intermediar pe care Japonia nu îl poate înlocui rapid.

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu persistă, iar SUA și Iranul nu au anunțat un armistițiu oficial, în timp ce disputa privind controlul Strâmtorii Hormuz rămâne nerezolvată. Prețurile la combustibili sunt cu 15,7% peste nivelul de acum un an, iar deși au scăzut ușor în mai–iunie, rămân ridicate. Piețele au inclus în prețuri aproape 10 puncte de bază de majorări în iulie, iar Bank of America anticipează trei creșteri de 25pb în septembrie, octombrie și decembrie, potrivit unei note a economiștilor băncii.

OCDE și BCE avertizează că o escaladare susținută a conflictului din Golful Persic ar putea provoca o întrerupere de durată în Strâmtoarea Ormuz, cu efecte de încetinire a creșterii globale la 2,1% în 2026 și 1,8% în 2027 și cu presiuni suplimentare asupra inflației. BCE a majorat dobânda cu 25 de puncte de bază, la 2,25%, la 11 iunie, invocând în principal riscurile din Orientul Mijlociu. În SUA, inflația din mai a urcat la 4,2%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Această tensiune geopolitică afectează direct oferta și prețurile petrolului și pune presiune sistemică pe obligațiunile sensibile la dobânzi (BE), activele în dolari (ONUS) și indicii bursieri orientați spre creștere (SUS).

Fondul suveran al Arabiei Saudite, Public Investment Fund (PIF), a obținut aprobarea inițială a Comisiei Europene pentru preluarea Electronic Arts, evaluată la $55 billion, trecând de o etapă-cheie de reglementare la 23 July. Tranzacția mai trebuie analizată în cadrul Regulamentului UE privind subvențiile străine (FSR) și să treacă de evaluări în Statele Unite privind investițiile străine și securitatea națională. Demersul se înscrie în strategia „Vision 2030” a regatului de extindere în gaming și divertisment digital, PIF deținând deja participații în companii precum Nintendo și Take-Two Interactive.

Statele Unite și Iranul au anunțat simultan că vor suspenda loviturile militare reciproce, Washingtonul spunând că va evalua stocurile de muniție și va avansa pe cale diplomatică, iar Teheranul confirmând că își oprește atacurile de represalii pe durata pauzei americane. Evoluția a redus semnificativ tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. În aceeași zi, futures pe cei trei indici bursieri majori din SUA au urcat, în timp ce futures pe țițeiul WTI au scăzut cu 6.73%, iar aurul și indicele dolarului au fost, de asemenea, volatile. Evenimentul a reprezentat o detensionare bruscă a riscului geopolitic, fără a implica sancțiuni, supply disruption sau modificări ale infrastructurii energetice cu impact structural.

Indicele Ifo al Germaniei a crescut în iulie la 86,6, de la 85,6 în iunie, marcând a treia lună consecutivă de avans. Componenta așteptărilor a urcat puternic cu 2,6 puncte, la 86,7, în timp ce evaluarea situației curente a scăzut la 86,5. Articolul susține că acest nivel reflectă mai degrabă ușurarea inițială după Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran decât scumpirea recentă a energiei. Revenirea prețurilor la energie, riscul unui conflict mai amplu în Orientul Mijlociu și nivelurile record de scăzute ale apei pe Rin apasă asupra lanțurilor de aprovizionare industriale și asupra perspectivelor de creștere.

O trecere în revistă a industriei globale a AI pentru apărare arată că SUA, Marea Britanie și NATO accelerează implementarea sistemelor de luptă bazate pe inteligență artificială. Ministerul britanic al Apărării a semnat un contract de 2 mld. lire sterline, pe 15 ani, cu Omnia Training, un consorțiu condus de Raytheon UK, pentru instruirea a 60.000 de soldați anual în utilizarea AI. NATO a atribuit contracte pentru platforma sa de date de comandă și control aerian către Anduril, Palantir și Athea SAS, iar Pentagonul a încheiat acorduri pentru a implementa AI pe rețele clasificate împreună cu opt companii de tehnologie, inclusiv Palantir, NVIDIA și Microsoft.