Geopolitics

Grupul Singapore Airlines a raportat o pierdere netă de 76 mil. S$ în primul trimestru al exercițiului financiar 2026, după un profit de 186 mil. S$ în perioada similară a anului trecut. Compania a indicat că majorarea cu 991 mil. S$ a costului net al combustibilului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, și o cotă mai mare cu 42 mil. S$ din pierderile Air India au depășit veniturile record. Deși veniturile au atins un nivel istoric, presiunea costurilor a erodat semnificativ profitabilitatea. Evoluția a afectat direct evaluările acțiunilor din sectorul aviatic și a întărit așteptările privind cererea de țiței.

Acțiunile Games Workshop au scăzut cu până la 6,5% pe 28 iulie, după ce producătorul britanic de miniaturi a semnalat presiuni din tarife și scumpirea plasticului pe fondul războiului din Iran. Compania estimează că noile tarife din SUA ar adăuga un cost anualizat de aproximativ £13 milioane, iar creșterea costurilor cu plasticul ar însemna un impact de circa £2 milioane. Grupul spune că va încerca să compenseze parțial efectul prin majorări de preț și modificări operaționale, însă aceste preocupări au eclipsat profitul anual record. Informațiile au fost raportate de Reuters.

Escaladarea războiului din Iran alimentează temeri privind securitatea aprovizionării cu gaze în Europa. Prețurile spot la gaze în Europa au urcat cu aproape 26% într-o singură săptămână, iar nivelul de umplere a depozitelor este doar puțin peste 50%, mult sub media istorică de la finalul lunii iulie. Instituțiile anticipează că, chiar și în scenariul optimist, stocarea ar ajunge la 75% în noiembrie, sub ținta de politică de 90%. Germania, Țările de Jos și alte state din nord-vestul Europei sunt considerate expuse unui risc mai ridicat de deficit în sezonul rece, ceea ce împinge în sus așteptările de preț.

Saipem a raportat pentru primul semestru din 2026 venituri de 7,35 miliarde de euro (+1,9% față de un an în urmă) și un EBITDA ajustat de 836 milioane de euro (+9,4%). Compania a redus ghidajul pentru EBITDA pe întregul an, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat costuri suplimentare de circa 70 milioane de euro pentru securitate și logistică. Estimările pentru venituri și fluxurile de numerar au fost reconfirmate. Evoluția evidențiază modul în care riscurile geopolitice pot eroda calitatea profitabilității pentru furnizorii de servicii de inginerie și construcții în sectorul petrol și gaze.

Brookfield a anunțat că a atras aproximativ US$2billion la prima închidere a fondului său de private equity pentru Orientul Mijlociu, BMEP, cu Public Investment Fund (PIF) din Arabia Saudită drept investitor-ancoră. În paralel, compania s-a alăturat Blackstone și KKR într-un consorțiu care cumpără, printr-un acord de tip lease and leaseback de US$16billion, drepturi de leasing pentru toate cele 13 conducte ale Kuwait Oil Company, ceea ce aduce Kuweitului US$7.85billion ca încasare inițială. Textul menționează că atacul Iranului asupra complexului LNG Ras Laffan din Qatar a fost un eveniment anterior și că actualul conflict nu a înregistrat o nouă escaladare, în timp ce activitatea investițională în regiune continuă.

Autoritățile iraniene au recunoscut că o rețea de companii și intermediari folosită pentru a încasa venituri din petrol în afara sistemului bancar a pierdut controlul asupra unor sume de ordinul miliardelor, după ce o parte dintre cei implicați au fugit din țară. Șeful Organizației de Inspecție a Statului, Zabihollah Khodaeian, a declarat că un singur intermediar nu a mai returnat $200 million înainte de a dispărea. Iranul a deschis 59 de dosare penale împotriva managerilor acestor companii, iar procurorii au cerut emiterea unor Red Notices Interpol pentru 15 persoane, potrivit presei iraniene. Dezvăluirile readuc în prim-plan fragilitatea mecanismului creat pentru a ocoli sancțiunile și a transfera încasările prin conturi din țări precum UAE, Turkey și Oman.

Pauza în loviturile aeriene dintre SUA și Iran a coincis cu o extindere a tensiunilor în regiune, după ce rebelii Houthi au atacat un petrolier saudit în Marea Roșie și au amenințat cu blocarea strâmtorii Bab al-Mandab. Traficul de nave comerciale prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut brusc în weekend la mai puțin de 10 nave, față de peste 100 pe zi înainte de război, iar rafinăria Jizan din Arabia Saudită ar fi fost vizată. Țițeiul Brent și WTI au scăzut cu peste 6% într-o singură zi, semnalând o perturbare efectivă a principalelor coridoare energetice. Deși futures pe principalii indici bursieri americani au urcat, riscul pentru oferta de petrol a trecut de la o pauză tactică la perspectiva unor întreruperi structurale.

China va interzice Japoniei, din ianuarie 2026, exporturile de bunuri cu dublă utilizare precum pământurile rare și magneții permanenți, iar în iunie a inclus 80 de companii japoneze pe liste de restricții. Măsura a întrerupt în practică lanțul de aprovizionare al Japoniei cu minerale critice, iar estimările Daiwa Institute indică faptul că o perturbare de un an ar putea reduce PIB-ul real cu 1,3%, adică aproximativ 7 trilioane yeni. Deși Tokyo și-a diversificat de mult sursele de minereu, separarea și pregătirea materialelor pentru magneți rămân puternic dependente de China. Interdicția lovește tocmai segmentul intermediar pe care Japonia nu îl poate înlocui rapid.

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu persistă, iar SUA și Iranul nu au anunțat un armistițiu oficial, în timp ce disputa privind controlul Strâmtorii Hormuz rămâne nerezolvată. Prețurile la combustibili sunt cu 15,7% peste nivelul de acum un an, iar deși au scăzut ușor în mai–iunie, rămân ridicate. Piețele au inclus în prețuri aproape 10 puncte de bază de majorări în iulie, iar Bank of America anticipează trei creșteri de 25pb în septembrie, octombrie și decembrie, potrivit unei note a economiștilor băncii.

OCDE și BCE avertizează că o escaladare susținută a conflictului din Golful Persic ar putea provoca o întrerupere de durată în Strâmtoarea Ormuz, cu efecte de încetinire a creșterii globale la 2,1% în 2026 și 1,8% în 2027 și cu presiuni suplimentare asupra inflației. BCE a majorat dobânda cu 25 de puncte de bază, la 2,25%, la 11 iunie, invocând în principal riscurile din Orientul Mijlociu. În SUA, inflația din mai a urcat la 4,2%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Această tensiune geopolitică afectează direct oferta și prețurile petrolului și pune presiune sistemică pe obligațiunile sensibile la dobânzi (BE), activele în dolari (ONUS) și indicii bursieri orientați spre creștere (SUS).